Fața nevăzută, hâdă și slută

Am cuniscut teama și amărăciunea
Dar niciodată nu am cunoscut descurajarea
Să transformi evidența într-un scop meschin
Aceasta este teama și un mare chin.

Să ne omori cu vorbe, să ne omori pervers
Pentru un scop politic așezat invers,
Să ne ameninți voalat și preschimbat
În apărătorul vieții din palat…?

Spre ce se îndreaptă omenirea
În transformarea crudă eradicând iubirea,
O lume nebună, o lume distrusă,
De fața nevăzută, hâdă și slută.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Peștele din colivie

Mă simt ca Peștele în colivie

Înotătoarele vor să tot să urc

În sfera ei de nostalgie

Largul lui de infinit

Și ating, și ating, frunza crudă de iubit.

Mă Înalț ca Pegasus pe clipă

Dar ca Icar ajung iar în adânc,

Doar pasărea Phoenix a reușit să tindă

Spre alt tip de infinit.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

La umbra credinței, totul e posibil

La umbra unui copac bătrân

Nimic nu crește.

(spunea Brîncuș la tinerețe)

Dar cred că pasărea măiastră

Atinge infinitul fără de sfârșit

Și totul e posibil prin iubit.

La umbra credinței, totul e posibil..!

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Dragoste și ură

Când există echilibru

există și armonie

iar ceea ce nu vedem, ne vede,

cum ceea ce nu simțim, nu doare.

Amestec reconfortant de înțelepciune

atunci când dragostea nu se supune,

armonia raiului ce zace

pe iluzia care nu dă pace.

De aceea eu mă rog ție

lângă acest pârâu cu apă vie,

să nu lăsăm dragostea să treacă

ca peștele-n apă.

Și să-ți mângâi părul de inele

cu simțurile mele

și să respirăm gură-n gură

prin dragoste și ură.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Sfântul Petru

Motto: am scris pe telefon, fără pretenții.

Quo vadis, Domine
„Vado Romam venio iterum crucifigi”

Spre ce ne îndreptăm, încotro
Cuvântul se pierde fără răspuns,
Petru se întoarce la Roma
Și înfruntă teama.

Se ivesc semnele și colind
Eu mă prefac, este ziua de nume,
Și am nume de sfânt.
Sunt aproape de pârâul Erft
În nordul Germaniei pe versantul drept,
Orașul pentru mine e necunoscut
Dar ce credeți:
biserica are nume de sfânt
Este pomenit chiar Petru și Pavel
Un nume, un semn, aici sunt eu Doamne.

Mă gândeam abătut, mă gândeam,
Civilizația Creștină lângă un râu
Peste tot a apărut,
Aici credincișii fugăriți de alte păcate
Au mai ridicat o biserică în cetate.

Dar astăzi credința se surpă
Invenții, ateii…
Au descoperit nebunia surpării,
Vor ca umanitatea să se ploconească la zbiri
Să devină un cârd de docili.

Sfinte mă iartă, astăzi de ziua mea,
Văd răutatea urcată pe ,,mucava”
Dar fă o minune, fă tu ceva
Să curmi nebunia, salvează-ne viața.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Lumină

Culorile privirii sunt lacrimi

ne naștem în lumină, murim în întuneric,

viața în frumusețea ei este iubire

lumina este măreție.

Cine sunt, ce vreau, ce caut

întreb un înger ascuns pe frunza de laur,

la început alunec. Alunec…

apoi lumină adulmec.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Dacă doi oameni vorbesc, sunt frați

Sub un copac bătrân cu stele licărind
Am stat și am lăcrimat a căutare,
Caut o umbră, caut ninsoare
Forme de adevăr cu pomii în floare.

De dincolo de înțeles, ecuoul colindă
Un sunet descărcat și el, un pom se privește-n oglindă
Doar eu, doar eu, tot mai caut
Un pom ce vorbește cu mine, eu damnatul.

Un proverb japonez îmi sună-n urechi
Dacă doi oameni vorbesc
Ei sunt frați…

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Istoria modernă

Istoria se scrie cu sânge plebeu
Întoarsă și prinsă în urmă de zmeu,
Boia o întoarce, boia o îmbracă,
Cu haina de ,,mioriță” întoarsă.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Discul lui Newton

Discul lui Newton

Se caută un patefon vechi prevăzut cu manivelă

adus de undeva din altă constelație prosperă,

se caută un disc colorat în curcubeu aurit

și se rotește manivela cu spiritul curat de iubit.

Acum lumea devine culoare prin culoarea lume

iar pământul se rotește printre aceste semne,

Galileo repeta și striga:

dați-mi o pârghie să răsucesc pământul,

dar și culoarea ce naște cuvântul…

Din acel disc cu toate culorile lumii

mestecat cu manivela patefonului, gurii,

atunci și doar atunci vedem

cum culoarea ne colindă în etern.

Culoarea de spin și cuvântul deplin

Discul, pământul, se rotesc opalin.

Caut un disc alb răsucit

Să aduc culoarea peste infinit.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Umbra copacului

Durere prin frumusețe

Și nu înnoptați la umbra copacului

Și nu dormiți la umbra cuvântului

Pentru un strop de binețe.

Copacii se jelesc în așteptare

Tăietorul ascute toporul tacticos

Pentru o mămăligă ce fierbe și un sos

Umbra copacului și umbra cuvântului, jale.

Am înumărat urmele pașilor

Pe umbrele tăcute ale înaintașilor!

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu