Onoare

Această cetate incapabilă de idoli
în care trăim înălțați pe ruguri,
în care nimeni nu pune întrebări
când ești ademenit cu struguri.

În această cetate onoarea s-a transformat
într-un vis uitat în iarna polară,
iar adevărul a fost amestecat
într-o ploaie scurtă de vară.

Eram tânăr când am mers să urmăresc himera
tot sperând că voi urmări un gând,
dar nu… până și marea are o limită
iar onoarea a pierit între timp pe pământ.

Mă doare carnea sfâșiată de vulturi
focul a fost promis de Prometeu,
iar vulturul onoare este singur
dar a fost înghițit chiar de zei.

img_0772

Anunțuri
Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Un tril surd

La spaimă învinsă, un tigru mort

in inimă este un labirint orb,

se adaugă la noaptea de sine

dincolo de iubire exista un mâine.

Iluzia se destramă, disperarea dansează pe seară

fiecare iarnă este ascunsă-n vară,

orice iluzie se ascunde în noi

prin ploile ce lovesc cu noroi.

Când descoperi că ești singur,

trebuie sa cânți.

O pasare zboară, trilul surd.

Pictura: Mihai Olteanu

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Eminescu

O durere mi-a trecut prin minte

Am inceput iar sa fug,

munții se învârteau, eu împreună cu ei,

și am fugit spre crucea imensa și neagră

ce răsărea din trecut pentru o viața întreagă.

Un șarpe de bronz șuieră cu mânie

mă cuprinde frica și o mare bucurie.

drumul parcurs spre străbunii mei

ajunge la Eminescu născut dintre Zei.

Focul gândirii arde, anii se scurg,

El este prezent cu al său trecut.

A fost omorât, iar invidia crasă

Îl omoară și astăzi pentru o cină mai grasă.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Domnilor

Domnilor, când am văzut filmul Ferenheit 451
Am crezut că e ficțiune și vremea nu vine,
Că este o închipuire de noapte neagră
În care se bălăcește cultura întreagă.
Dar văd că ce a fost un vis urât
Ne îmbracă în film mut.
Suntem invitați să punem cultura la coș
Vremea a trecut, spun ei, totul e pe dos.

Sunt pe bulevardul Heinrich Heine
Mirosul de cărți încinse se simte.

1515781394057609529147

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Ce este pădurea

Mă întreb uneori ce este pădurea.

Poate că este izvorul cerului ce se revarsă

Peste Frumusețea zidită la fereastră,

Sau este aerul adus ca zbor

Peste al visului decor.
Sau poate că este ce a fost mereu

Metempsihoza sufletului meu.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Fără pretenții

Am ajuns chibiți in țara lui papură Vodă,
unul ne leagă, altul ne asculta la vorbă,
un confrate de ,,scriitură” mă ceartă
de ce nu ,, țin” cu ,,oneștii” de pleavă.
Ce să-i spun și răspund?
Sunt doar un Român mărunt
ce a fugit în lumea largă,
dar lumea nu-i oarbă.

Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

În hora soarelui

Printre coline soarele cedează

Din aura împărătească doar o rază,

Iar ochiul meu întunecat culege

Frânturi de bucurie și petrece.
Și tot așa cum lampa din poveste

Aduce o dorință dacă este,

Mă rog la soarele divin:

Coboară soare la un strop de vin

Să bem din rodul tău sporit de Faur

În cinstea unui mare faun.
Câmpiile, colinele se-ntrec

Când soarele dansează și petrec,

Aureolă de albastru, vis

Adus din marele abis.
Vino iubire în al visului decor

Să ne iubim în armonii de zbor,

Pe muzică cerască și încântare

Adusă de soare…

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu