Arhive lunare: martie 2016

Așa ca să nu devenim nebuni să afirmi negația, negația afirmată, ca un neadevăr formal de totalitarism nihilist- paradoxalul ce încet se surpă-n sofism? Dar nimeni nu țipă la mine spunând că neadevărul este fals, nu, toți repetă în cor, … Continuă lectura →

Atunci când ești trist se aud pescărușii și Clopotele bat a liniște de gând,  se rup adormitele cuvinte în vânt iar capul te trage în pământ. Magnet pământ, magnet de clonă  spală, curăță și iar adună așa cum faci cu … Continuă lectura →

Se sting stelele în ape, marea parcă-i mai departe,  din aici în colț de nea, hai măi Petru nu mai sta mergi ca să aduni din lume volbură căzută-n spume apoi să o legi de vezi de a codrului poteci … Continuă lectura →

Se iau la trântă beregăți cum se mănâncă pe bucăți, politician cu gușa ,,strongă” încălecat pe a lui blondă, cum se trezește ca un erete să pună la dosar carnete. Da, să vedem! Membru în comisia de legalizat pe viață, … Continuă lectura →

-Am renunțat la eternitate, cum să trăiesc nemuritor fără un strop de dragoste în al meu pridvor? Adam vorbește cu o nălucă și se frământă, se frământă, iar șarpele îi dă târcoale iar mărul crește în grădina mare. Eva are … Continuă lectura →

Liniștea care a lovit norul Ziua care a obosit,  Dimineața începută în noapte Apoi doar zborul istovit. Se ascund secundele de soare Ceasul care merge înapoi, Un arbitrar crescut cu lapte Timpul blocat în infinit. Se caută orarul de iarnă … Continuă lectura →

A înflorit pomul meu un semn de la bunul Dumnezeu,  ce ne duce în ispita de frumos aici pe pământ, miraculos. Și soarele vesel a urcat dincolo de nori descălecat, și anunță frumusețea mare ca prima probă a iubirii încercare. … Continuă lectura →

Simboluri, religie cumpărată am vrut să împărțim pământul,  în funcție de ofrandă Iisus tot răstgnit pe cruce și crucea ne blesteamă; am învățat ceva, am teamă, sau totul de pomană? Omenirea se zbate pentru frică, religia ne desparte nu înțelegem … Continuă lectura →

Strălucind în ape pielea ta Fiorul din oglindă, setea, Mă face să străbat printre albastru Spre verdele din ochii tăi, un astru. Trupul tău m-aduce dincolo de gând Năuc, schilod de sunt, tăcut, În armonia iubirii depline Fără tine, fără … Continuă lectura →

Aproape departe, aproape departe pe pământ se aud voci și ecoul răsună cu jale de cânt un cânt al pierzaniei și bombele fac din liniștea noastră o spaimă-n iatac, civilizația se sparge, aproape departe de locul în care ca formă … Continuă lectura →