Arhive lunare: Noiembrie 2009

Ochiul meu

Infinitul se sparge de cuvant, finitul gaseşte spaţiu-n necuvânt. Intrările prin spaţii paralele se sparg în geometrii neparalele, tot aruncănd peste albastru anatema împiedicănd să se arate tema. Ochiul meu s-a umplut cu umbra cuvântului, acoperind căldura gândului. S-a oprit … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat | Lasă un comentariu

Un strop de soare

În fiecare zi se aud ţipetele din noi Aruncate de doruri nevăzute, Timonierii se întorc dintre ploi Cu feţe biciuite, supte. Privirile rătăcite se opresc Doar întrebările sunt aruncate-n cer. Colindă prin fiinţă şi vorbesc Prin gânduri ce persistă în … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Doar inchipuiri, pana la tine

Toate numele lucrurilor Sunt închipuite. Astfel… Numele meu este o iluzie, Numele florilor devine bucurie, Numele tău devine încântarea dintr-un vis Ascuns în palma îngerului purtat în paradis.

Publicat în Uncategorized | Etichetat | Lasă un comentariu

Simfonia Eului demontat

Niciodată nu am să fiu Eu, îmbrățișez pe altceva în dorul de altcumva. Locuința sufletului meu s-a ascuns în peșteră, coborând peste peștii roșii și roz în horă veselă peste pereți de căprioară                                               umeziți cu apă stelară, prin dintele unui … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat | Lasă un comentariu

Floarea viselor

Cerne floare ,verde cerne , Peste ale mele gene Peste visele eterne, Peste mine, numai cerne. Peste un îndrăgostit . Apă vie însutit , Şi iubire numai cerne, Floarea viselor eterne.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Iubeste iubirea

Ard ca un templu de sânge , Azvârlit în focul iubirii Şi dezbrăcat de haina firii . Prin : a iubi , a te mulţumi , a te adora , ….pe tine. Las dorinţa, a ierna . Într-o aromă de … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Nu sunt îmblânzitor de fiare sunt fiara îmblânzită de îmblânzitor

Nu sunt îmblânzitor de fiare şi nici nu încerc să le asmut, deocamdată trebuie să rămân singur aici, să uit, să-mi uzez amintirile și remușcările, până când vântul va așeza un strat de praf peste cuget, peste idealuri, peste destin, … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu