Arhive lunare: ianuarie 2020

Or-ban să fie cu microfonȘi cântă dânsul ca un afon,Recită el din ciclul careFără de ciclu la brăcinare. Vorbește el parcă în transăCurtea constituțională e doar mireasăDar dacă o penetrezi la vaginEști liderul măreț, deplin…!

Somnul adormit de linișteLumina orbecăind în întuneric,Așa cum distanța de la mine la tine doar tăcere. Am adormit pe o pernă cu viseȘi m-am trezit cu rujul tău pe buze..!

Motto: Floarea de colț scrumPe coasta umbrei târziiUrma din mine. Așa au apărut grădinile luniiMireasmă, crăiasă, zeiță de-a pururiCuloare ce arde cu rugul de fluturiCe-mi ninge pe iris cu stropi de luminăMireasmă, crăiasă, grădină. Suntem în hora florilor, am zisSuntem … Continuă lectura →

În fața mea tu luneci prin geamul din fereastră  Făptură de văpaie și miraculoasă, Poem deschis vederii și nubil Tu Lună, tu frumoasă, vers aprins, subtil, Ai incandesceța prin transparență trasă Și te credeam, copil fiind, mândră crăiasă. Priveam la … Continuă lectura →

Floarea de colț scrumPe coasta umbrei târziiUrma din mine.

A fost cândva un poporCare se iubea într-u unire ,A fost…Apoi au urmat trădările și trădătoriiCare au transformat totul în uimire.Cerul a rămas albastruSângele vărsat și uitat a clorat un steagSpicele singure au plecat la arat,Și acel steag de: roșu, … Continuă lectura →

O tu poet ce suferi de bikiniiAvem trikinii pentru chinuriDe-i pui la nas sau de-i miroși o clipăPărul din nas ajunge pe orbită. Astăzi am aflat din presa-n vogăCă trebuie să scrii cu scula ,,interlopă”,De vrei să iei un premiu … Continuă lectura →

Trenul aleargă Și șuieră lung peste câmp, Norul tot plânge Cu lacrimi peste pământ. Privesc pe geam și întunericul țipă Iluzia că sunt O adiere de clipă. Spiritul singur s-a regenerat înțelept Materia se înclină Șerpuind pe un drum drept, … Continuă lectura →

Scriitorul este ca un pornostar de sentimenteEl se dezbracă prin aduceri aminte,În Helicon muzele au fost primele cuvinteCare au renăscut din dor.Scriitorul este o piatră de încercareUn val rătăcit într-un pahar ca o mareUn uragan de vise țintuiteÎn cuvinte. Am … Continuă lectura →

O urmă de nor cerul o poveste cu soare florile se nasc. Construcția omului din oase și carne acoperite de pielea ridată, eu cred că omul este inima toată ce se sincronizează cu pulsul din sânge. Omul mister, omul doar … Continuă lectura →