Arhive lunare: mai 2019

Dragoste și dor

Când am acoperit orice boare de vânt atunci s-a ridicat de la pământ cânt, soarele a pătruns pe un drum nimicit de lucirea de acum și am umbrit sentimentele cu verdele roșul macilor aprins, m-a prins, iar adevărul se scurge … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Coioții și leșul

Se uitau la masa de alături coioți înfometați, prinși în ofuri, cadavrul zăcea întins pe o placă de marmură stropită cu apă. Ah, foamea, ah, lenea…! Coioții obosiți așteptau vremea când cadavrul nemișcat și prins să fie ca un leș, … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Sufletul

Ecoul dragostei se întoarce cu bucurie Sufletul, tainic, de plumb, tainică melancolie, Și dincolo din cercul de foc ai nevoie de un grăunte de noroc Bucurie între ce a fost, amintirea vie prin ce urmează să fie. Viața un drum … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Un haos creator

Mă doare soarele din gene mă dor tăcerile din vene, infinitul s-a scurs prin păr așa ca florile de măr. Și nu există consolare doar timpul a trecut la vale, cărările se pierd și mor cum pier și florile de … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Odă bucuriei

A trecut o sută de ani, au trecut istorii dar muzica ta a fost la înălțimea visării, pe versurile marelui Schiller, pe versuri ce odată, a răsunat din depărtări bucuria toată. Știu poate ești fericit să auzi: odă bucuriei un … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Un fluture

Zbura în cerc, zbura peste câmp Copacul se răsucea în vânt, Timpul dăinuia, înumăra secunde Ploaia se îneca în unde. Soarele adormise acoperit de nor De dincolo de infinit tot apărea un dor, Prins în iureșul perfect Un fulger se … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Mă înclin și țip

Cunoșteam aceste locuri dar m-am rătăcit aripile se curbau, vântul mă urnea spre infinit, picioarele mele se îngreunau aveam rău de mare, aveam rău dar cântăm. Se leagănă cerul peste asfințit mă înclin, țip, râd și am uitat de ce … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu