Timp abătut

Cum să-ți trimit o sclipire a mângâierii peste urmele de timp
Ajung în alt anotimp dansând într-o scintilație de rouă,
Și… doar piatra pietrelor se rostogolește pe panta abruptă
E ca o întoarcere, trovantul ce declară luptă
Într-un univers abătut și plin de găuri negre
Ce ne absoarbe peste timp și ne pierde.

Hei lume frumoasă, timp abătut,
Din iubire am făcut un scut!

Reclame