Singurătatea anotimp

Binecuvântat fie acela care mi-a dat o suferință
Tu suferi…?
Striga timpul rătăcit pe o umbră speranță,
Și dincolo parcă a venit o altă dimineață!
Să atribuim o aură de mit celui ce a spus peste vreme,
Ce nu te omoară, sigur te întărește devreme,
Și am lăsat în urmă un spațiu bocit
Și am lăsat în urmă trecutul
Din clipa care s-a născut tăcutul.

O lume frumoasă se așterne peste timp
Și doar așa am zidit singurătatea anotimp!

img_0854-2

Reclame

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s