Apă vie, apă moartă

Pasărea din ochiul meu zburătoare
devenise peste cerc vorbitoare,
avea în cioc o picătură de apă
care se scurgea spre pământ într-o baltă.

Era un fel de migrație în jos
atunci când totul cobora în sus,
și doar timpul când credeam că plecase
se amesteca în picăturile rămase.

Pasărea înviase pe tărâmul de sus
cu palmele umbrelor jos,
și nu mai zărise nimic din ce dispărea
atunci când zborul o aștepta.

Iar tot ce a trăit într-o viață pasărea uitase
și tot ce a murit într-o moarte, în plisc rămase,
iar apa ce venea dintr-un sus în jos a fost
apă vie, ce uda o câmpie.

Reclame

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s