Albastrul

Albastrul

Nu se termină albastrul,
Zăresc o mare-n albastru ceresc
Se surpă un munte de sare
Peste infinitul livresc.

Peste Luceafăr se sparge un dor
Peste dor se lipește chiar Luna,
Apoi gândul și inima, bătrâna,
Adoarm biciuit de amor.

Ah tu, vultur pleșuv…
În zborul lin de pasăre prin gene
Ai fost prins într-un albastru de poeme
Colindând pe muntele surd.

Sunt grăbit și mă cheamă Bacovia
Petre Anghel sărută un gând,
Albastrul adoarme și sfânt
Cunoaște prin soare albastrul.

Eminescu privea tot albastru
Minulescu iubea în albastre zidiri
În adâncime aceste amintiri
Se cânt acoperind negrul astru.

Atât de frumos e albastrul
Măreț și gigantic și tern,
Iau pana făcută din lemn
Și colind stingher și sihastru.

IMG_0260

Reclame

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s