Pomule de ce m-ai nins

Pașii pe care i-am făcut
au fost dincolo de închipuiri:
timpul trece, vremea ne colindă
noduroasă și nebună
sunet trist cu noapte bună
un adagio, pas de deux
când timpul șoptește ,,adio,,
și olog de tinerețe
vântul șuieră a binețe.

Cui îi pasă c-am murit,
vântul poate-a tresărit
în vâltoarea asta vie
ce a prins a poezie.

Noaptea a nins cu vise pestrițe
gânduri înstelate, nopți învinse,
racheta de tenis agățată-n cui
trece vremea dumnealui,
trece vara, vine toamna
bate surd și inimioara.

Eu de aș fi copac bătrân
tu ai fi o floare de zăpadă
și lent aluneci peste umbra unui vis.
Pomule de ce m-ai nins?
img_0655

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s