Un frig nebun

E frig și iarăși frig în lama de cuțit cu ort
ce-i spart de liniștea din port,
un frig nebun ce nu are sens
pe lacul adormit din șes
și se aduc plecând, plecând,
berze din plastic sau din lut
și se adaugă tăcut
închipuiri cu frigul ce-i pierdut
și nu mă regăsesc acum
în frigul strâns în margine de drum.

Perle de soare pe tava de argint
cad pe geana mea de vânt,
alb alastru, negru fum
risipit pe cerul de acum
și frigul parcă este scrum
pe drumul singur ce-i pe drum.

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s