Țărmul lumii

Și parcă totul în urmă a rămas

se scurge teama prin golul, înainte,

amestecând delirul prin cuvinte

pe care le arunc în pas cu pas.
Se trece seara și ființa

adulmecă din mucegaiul dat

un borș amestecat și răsuflat

și se coboară-n neființă.
Nu este ura răstriștelor, cu a 

iubirii patimă o spun,

nebunii se ascund pe drum

și vorbesc de împărat.
Precum și liber pentru dreptul meu

mă închin la bunul Dumnezeu.

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s