Un strop de paradis

Un gol de clipă, asemenea, se naște

din umbra unui gând peste pământ

dansează visul și vibrează

peste un spațiu din adânc.
Misterul soarelui ce arde,

se leagă, lumina ca veșmânt,

între acum și alte spații

este un foc de legământ.
Un cerc, în mijloc este punctul

prin care el a fost zidit,

în rest un gol, un vid și totul

prin adevăr s-a zămislit.
Departe acolo, mai sus,

doar visul adoarme la pândă,

iubirea și dorul din noi

au curs ușor pentru osândă.
O lume, o lume și totul

se regăsesc peste trăiri de clipă,

materia vibrează și omul

se adeveresc printr-o ispită.
Alung din umbra desfătării

iluzia ca pe un foc suprem,

am mers afară, ghiocelul

a înflorit ca un refren.
Ce lume stranie ca o sită

prin care mugurii se cern,

în fantezia ei, o falie

omagiul vieții, un catren.
Mă închin doar ție, natură minunată

Catrenul meu te urcă în abis,

Stau în genunchi și dintr-o dată

Mă simt un strop de paradis.

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s