Peste poteci și ierni

La capătul drumului cu prima zăpadă

se formase o stâncă de gheață,

acolo încremenise tristețea mea

în culoarea șofranului adunată și ea.

Bezna umedă transpira pe ușile închise

un tramvai dintr-un colț pornise,

te-am văzut, fată frumoasă, și ai devenit a mea

chiar dacă aștepți pe altcineva,

și chiar de nu te mai văd niciodată

pentru o clipă, o clipă, tu ești minunată

ai reușit prin frumusețea ta,

să-mi risipești bătrânețea!

Se adună ceața în cântec și joc

timpul aleargă spre liniște și clopot,

un gând se joacă și strigă

doar timpul plutește în tactul de sticlă

o lume îmbrăcată în amintiri

afară pustiu

un vis și eu scriu…

despre această trecere din ieri

peste poteci și ierni.

img_0653

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s