Un gând

Se adunau dorințele toate

pe un câmp de stele moarte,

și dintre stelele ce cad

am rămas pe câmpul ars.

Tristețea murise într-o rână

pe un câmp de mătrăgună

iar noaptea se asemăna

cu spaima ce se ascundea

unde gândurile verzi

se nasc parcă din povești

și nu cerșesc, aidoma, iertare

pentru cărarea asta mare

sau pentru abisul oropsit

la infinit.

Nu, nu, și doar…

sufletul ce plânge iarba,

unde soarele deasupra

este roșu ca și umbra

sau un rege în regat,

regal bocet, suflet spart.

Și am rămas în dezlegare

departe de carul mare,

eu cal rostogolit pe clipă

tu ispită și iubită,

eu încovoiat fără potcoave

tu cu gândul tău departe.

 

20160527_164908

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s