O toamnă de iarnă

Cum să mă mir

prin câtă întâmplare de a fi?

La început a fost doar frunza lui de nuc

apoi a fost o stare

plină de înțeles și alinare,

părul vâlvoi

din pitoresc apoi.

Curcubeul de ieri nu s-a schimbat,

s-a animat cu alte înțelesuri

ca orice fir de iarbă

ce se întoarce șontâc la primăvară,

la polul vertical

ce se aleargă spre măreția pietrei.

Umbra cuvântului și mărția muntelui

pe un surâs care nu se mai miră

în această toamnă de iarnă.

img_0517

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s