Elogiul prostului perfect

Să lauzi prostul este o ofensă

să-l conteşti: eroare imensă,

să-l scuipi, să-i dai la fund,

o pierdere de vreme

prostul găseşte din nimic plăcere.

El se consideră în grandoarea lui

dincolo de sfera Domnului,

vede pe capul său  aureolă

aude apa; dar nu-l plouă

nu poţi să ajungi la nasu lui

găseşte prostuleţi destui

de-l ridică pe soclul înalt

ei spun:

-Acesta este un catarg.

el vede peste alfa şi omega

ochiul lui este cascheta

prin care nimic nu pătrunde.

Mulţimea ţipă:

– Îl vrem Quinta Quinte!

În vremea asta tristă şi amară

unde găseşti un prost de ceară?

Să-l pui acolo sus… hăt, hat,

apoi să pută ca un derivat.

 

IMG_0104

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s