Lângă copacul uscat

Lângă copacul uscat 
două frunze se zbat. 
Adierea se surpă

pe o fundătură de luncă,

Apoi eu, tot adorm

în somnul amor.

Legănat cu gândul de tine

 și suspine.

Se face o seară albastră,

soarele adoarme în spațiu

Întinderea de negru

acoperă funebru.

Te caut la răsărit și apus,

asemenea unui plâns

În depărtări curate

 în gânduri adunate.

Te caut și dincolo de timp

Este un spațiu avid,

În ploaie, abluțiune

Iubire!

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s