Ca o chemare

Un țărm în timp
se așează-n univers 
în dimensiunea lui stelară

dincolo de piatra sacră și filosofală.

Sătul de un anonimat, ce nu-i,

se așează lângă stânca lui

tăcut, văzut, dar singuratic

pe o calotă de aur și jeratic

cuprins chiar din străfundul sacru

de unde dăinuie albastru

spre firicelul blând de iarbă

ce se înalță ca să-L vadă

soarele în aplecare

ca o chemare și strigare.

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s