De la capăt

Nu te tulbura cu o lacrimă de timp
peste întinderea de rouă, peste  infinit,
există loc de o secundă aburind la focul mic
unde inima ne spune de acum și cât iubit?
Iar o pală, adiere,  curcubeu venit din nori
se adaugă pe cerul presărat cu mii de flori.
Albe nopțile albastre, zilele au obosit
intre ierni de gânduri totul parcă iar a înflorit
şi o mică  constelație ne apare intre riduri
linia vieții o constantă  ce se rupe iar de randuri.

Dacă ar fi prin rațiune răsuflarea controlăm
atunci noi am renunța  de la capăt să  o luăm?

 

DSCN1223

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s