Așa este viața

Din cuiburi până la stele
Substanța din noi adună mistere,
Moartea nu există-i substanță
Viața e privirea prin fereastră.
Zborul cu trilul zglobiu
O pasăre în sânge târziu
Tot zboară și vorbește cu tâlc:
Nu te preface, avem și pământ!

Locul încăpățânărilor mele
Pe lac aplecat am zărit iarăși stele,
O falie de timp tranzitează o eră
Cine suntem, întreb. O himeră?
Cuibul pietrei obscure se odihnește
În adâncimi de astru, crește,
Cine se odihnește, cine?
Timpul privind la mine.

În lac se coboară o stea
Multe ochiuri cresc și cresc…
Așa este viața!

 

IMG_1146

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s