Darwin și a lui cutumă

Atât de rău ne-am încurcat pe pământ
 Darwin ne minte cu a lui cutumă, 
Cum unul e alb, altul e negru

Apoi cu ochii mici și galbeni de humă?

Adevărul poate se pierde, cetatea,

Universul în haos și libertatea

O amnezie ce nu a fost răsturnată

De existența noastră ca rasă.

Poate doar Dumnezeu știe să spună

O rugăciune despre cutumă,

GSau însăși existența noastră

Este de la rasă la rasă.

Atât de încurcați suntem pe pământ

Desenul, muzica, cum au apărut,

Peste întinderea cu munți și apă

Pământul care ne răsfață?

Suntem produsul soarelui stârnit

De existența prin iubit.

  

  

  

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s