Din dragoste se năzuiește totul

Gândul ca un curent aprins
niciodată nu s-a stins, 
obrajii tu, tu mi-ai atins

steaua de dor atunci m-a prins,

și ancorat în vis ca și în viață

mă leg visând de bună dimineață

cu somnul răvășit în patru zări

iubire, patimă, dor și amor

amestecând într-un mojar de vină

flori albe de sulfină

și ghioceii ce au răsărit

un semn că iarna s-a sfârșit.

Din dragoste se năzuiește totul

Iar din nimic rămâne doar… Sfârșit!

  

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s