Un munte de întrebări, un munte…
găsi-vei peste cerul aprins
o liniște ce nu s-a mai stins
prin dorul ce colindă, unde?
Apoi să te găsesc,
primăveri cu aripi
iarbă de cântec, darnic
și o dimineață venită, greșesc
în spațiul ce curge, te iubesc!
Somnul se apropie, mângâie
dorul horește în apa ce plânge
aproape, departe ajunge
apoi se alungă și tânguie.
Adevărul, marea, soarele,
codrul ce îl privim în oglindă,
pildă?
Ce să găsim în dorul pribeag,
un oaspete
peste întinderi de adevăr,
dragoste.
Anunțuri
