Când asfințitul germeni plouă

Iubirea, gloria, coboară-n neființă

Să mă ajut să cumpănesc,

Peste aluatul din dorință

Resturi rămase-n pământesc,

Corola de minuni se-ntinde

Până aici din: te iubesc,

Și norul mic, pufos, cuminte

Te mângâie cu te doresc.

Cât te iubesc? O întrebare

Ce marea o strecoară peste val

De aici până acum și dincolo de zare

Apoi departe spre final.

Și după moarte, poate regăsit

În gânduri strecurat cu pic de rouă

Te voi iubii spre răsărit

Când asfințitul germeni plouă.

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s