Celui mai trist dintre alchimiști

În memoria lui Charles Baudelaire

 

Se prinde focul din retortă

se adaugă o spumă de zare,

apoi se clătește cu răbdare

și se adaugă o stea din ,,carul mare”

Norul adaugă un strop

sufletul se dă puțin în foc,

din vâlvătaia asta mare

se ard cuvinte în amnare

o stare, chemare, jale…

doar o inimă ce-i chinuită

aduce cuvântul pe redută.

Zborul rămâne zbor

un albatros pe călător.

O oază de lumină se ridică

dintr-un neant de clipă!

În fața versului său trist,

mă plec…

Celui mai trist dintre alchimiști

IMG_0131

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s