Stele ninse de uitare

Când timpul se oprește-n loc
clopotul se tânguie și bate,
pala de vânt șuieră, zgomote sparte
când totul arde și ia foc.

Când soarele se topește peste stele
clipa alunecă, alunecă lină
în spațiul ce se cerne a lumină
amintiri se coc și ele.

M-am lăsat sedus și m-am uitat
în pădurea verde, verdele de fag,
peste alergat, am dat de prag
cum apele au coborât din munți
eu m-am speriat de brad.

Un semn și semnul a curs
soarele se cerne peste lună,
apele au plâns spre râu și-adună…
cipa curge spre o mare
eu aprind prin depărtare
stele ninse de uitare.

wpid-20150228_202246.jpg

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s