Dualitatea materiei
Eu sunt gând, iar tu ești tu
Eu sunt floare de alun,
O magnolie rătăcită
Pe irisul tău de iubită.
Acum nu știu de mă-ntreb,
Undă- corpuscul… de atinge culmi de verb,
Sunt. Tu ești.
Ce întrebare a răsărit ca stare
Conform principiului:
materia este complementară
Și care față se arată depinde de iubirea
Mea și a ta,
corpusculă de viață
pe mosor cu ață!
Anunțuri
