Ai apărut din arderile mării

Fugeam de mine, năvalnic chiar năuc,
pe harta vieții colinda un cuc
în zborul meu de rătăcit prin timp
din întâmplare clipa S-a ivit.

Ai apărut din arderile mării
din clipa singură abandonată a uitării,
și m-am regăsit prin tine
în șoapta tainică privită prin iubire.

Acum tot colindăm în doi
Să dăm timpul pierdut, tot înapoi,
M-am cununat cu dorul și sărutul
În armonia soarelui, veșmântul.

IMG_0175

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s