Magia Sfinxului

Fereastra colindă-n clipite

Iluzia se spală în nu-i,

Peste întinderi adorm iar ispite

Tu soare rupi inima lui.

Și mă culcasem lângă umărul tău

Nu-mi amintesc ce spuneai,

Depărtarea se citea pe platou

Doar vântul vorbea, tot vorbea.

Degeaba se alungă-napoi

Padurile reci de sub pași,

Doar înaine și apoi, apoi,

Se vede o cruce peste oraș.

Hai, vino…! Departe se sparg

Iluzii pe cerul cu nori,

Corola de frunze și ghinda de brad

Străbat a gândului sloi.

Ai văzut frate lumină, ai văzut!

Întuneric ne coboară-n grădină,

Carpații înfipți pe pământ

În glasul bătrân ce alină.

Să nu ne rătăcim, am țipat!

Doar Sfinxul în magie privit

A vorbit, pâlpâit, sau oftat

Ciripit, râgușit și ciudat.

IMG_0200

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s