Dar niciodată nu s-a spus nimic

Treziri buimace, ritmul matematic
și inima vibrează într-un tact,
lanț de obsesii și năluciri
ce se desprind din raft.

Am pus toate cărțile în sufletul meu
apoi din necunoscut o văpaie stranie
m-a transportat în trecut
îmbrăcat în simbolică litanie,
arie…
brutalitatea acordului dintre ea
și lumea reală
a ruginit frunza
de aici și de-afară.

Dar întrebarea mă tulbură
gesturile mele mă prăvale în gol,
cine sa-mi răspundă
am adormit, mă abhor.

IMG_0111.JPG

Anunțuri

Despre petrujipa

Iubeste iubirea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s